Salarizarea Unica
În anul 2016, au fost aprobate două ordonanțe cu implicații serioase în zona salarizării personalului din fonduri publice – OUG 20/2016 și OUG43/2016.
Deși prin aparația acestor ordonanațe se urmărea eliminarea inechităților și discriminărilor existente în sistemul de salarizare, apărute ca urmare a aplicării legilor tranzitorii deja cunoscute, noile reglementări au „lărgit prăpastia” și mai mult, generând noi dezbateri pe marginea manierei de stabilire a salariilor.
O.U.G. 43/2016, funcționează după principiul „la muncă egală, salarizare egală” și vizează o egalizare reală a veniturilor în raport cu toți funcționarii publici caracterizați de aceleași elemente de reper și doar creșterea veniturilor.Politica salarială făcută de Guvern de-a lungul timpului , a fost, în repetate rânduri, sancționată pentru nelegalitate iar acest lucru este cunoscut de toate categoriile sociale salarizate din fonduri publice, fie că vorbim de funcționari publici, fie că vorbim de profesori, etc.
Având în vedere prevederile deloc clare, acțiunile în instanță nu au întârziat să apară. Una dintre ele este cea a magistraților Curții de Apel București. În primul termen a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 alin..(1.1 – 1.4) din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost admisă în 15 decembrie prin Decizia CCR 794/2016.
Decizia Curții „luminează” și rezolvă o problemă gravă din întreg sistemul bugetar, unde mii de bugetari reclamă în justiție încălcarea principiului: muncă egală=plată egală și permite solicitarea salarizării la nivelul maxim în plată pentru cei ce își desfășoara activitatea în aceleași condiții.
Proiectul legii salarizării unice a bugetarilor ar trebui să rezolve problemele existente pe piața muncii dar și în politica economică românească iar principiile care ar trebui să o construiască sunt în același timp și cele care vor crea multe diferențe și discriminări în sistem – decizia Curţii Constituţionale din decembrie 2016 care spune că trebuie acordat salariul cel mai mare din sectorul respectiv cât şi problema legată de hotărârea de guvern cu salariul minim garantat în plată.